În 1992, o coreancă americană pe nume Choo Thomas, devine creştină, născută din nou. Ce face ca această poveste să fie unică în felul ei, este că la doi ani după convertirea sa, Choo a fost vizitată de Isus Cristos din Nazaret. Ea a fost dusă de mai multe ori în Rai şi i s-a arătat iadul de două ori. Choo Thomas a scris o carte despre experienţele sale. Cartea se numeşte: “Raiul este atît de Real” şi a fost publicată în Octombrie 2003. După numai un an de la publicare ei, cartea a devenit una din cele mai bine vîndute cărţi pe plan internaţional şi a fost una din cele mai vîndute zece cărţi carismatice creştine din SUA. Cum se face că o simplă femeie casnică ce nu vorbeşte bine engleza, reuşeşte nu doar să publice o carte, dar după an de la publicare, aceasta să devină una din cele mai vîndute cărţi pe plan internaţional? Dar poate că o întrebare chiar mai importantă este: De ce ni se dau acum aceste revelaţii? Şi acum, “Raiul este atît de Real” şi povestea lui Choo Thomas.

Tată Ceresc, Îţi mulţumesc că pot să Te mărturisesc. Aleluia! Am devenit creştină în anul 1992 şi m-am îndrăgostit pur şi simplu de Isus după ce m-am dus la biserică de cîteva ori, şi de atunci, am vrut să îmi dedic întreaga mea fiinţă Lui, pentru tot restul vieţii mele. Doresc acum să vă vorbesc pe scurt despre o carte numită “Raiul este atît de Real”. Domnul Isus însuşi m-a dus în Rai de 17 ori cu trupul meu transformat, ca atunci cînd eu aveam 15 sau 16 ani. Dar înainte de asta, El a pregătit înainte totul, pas cu pas. În 1994, El mi-a uns întreg trup cu Focul Sfînt, apoi, o lună mai tîrziu, mi s-a arătat cu prezenţa Sa vizibilă la biserică în timpul serviciului de închinare. Apoi, în 1995 în Duminica de Paşti, El m-a uns cu un “trup legănat” şi de atunci încoace, trupul meu se leagănă la biserică în timpul meu de rugăciune. După cum vedeţi, corpul meu se mişcă şi acum înainte şi înapoi, şi dacă nu fac asta, simt că mi se strînge foarte tare stomacul şi că e gata să explodeze; de aceea mă mişc înainte şi înapoi. Vă rog deci să nu credeţi că e ceva în neregulă cu corpul meu. Duhul Sfînt face lucrul acesta pentru că vă vorbesc despre Isus. Apoi după asta, El m-a botezat cu Duhul Sfînt, cu limbi noi, cu cîntece cereşti şi rîsul sfînt şi am simţit aşa de tare ungerea atunci timp de 3 ore, încît am fost la podea. Nu m-am putut ridica, atît de puternică a fost ungerea. După aceea, cîteva luni mai tîrziu, pastorul Larry Randolf mi-a profeţit şi mi-a spus că Dumnezeu vrea să mă folosească într-un mod special. Toate profeţiile lui s-au împlinit de peste o mie de ori. După aceea, în Ianuarie 1996, Domnul Isus m-a vizitat cu prezenţa Sa vizuală. El m-a vizitat de 10 ori ca să-mi spună cum mă va folosi, şi multe alte lucruri şi planuri de-ale Sale, după cum este scris şi în carte. Dar El nu mi-a spus că mă va duce să-mi arate Raiul. La cea de-a 10-a Sa vizită, în 19 Februarie 1996, El a început să mă ducă în Rai cu corpul meu transformat, sub formă de spirit, la fel ca şi trupul Său spiritual. De fiecare dată, înainte ca să mă ducă în Rai, El mă ducea pe plajă, o plajă pămînteană. Înainte de a mă duce pentru prima oară în Rai, El m-a dus într-o zonă a plajei şi mi-a arătat un loc unde apa era curată ca şi cristalul, apoi mi-a arătat un tunel imens şi strălucitor. După aceea, El mă ducea în Rai.

După ce a trecut prin tunel, Choo scrie: “Domnul şi cu mine mergeam pe un drum ce cobora de pe vîrful unui deal. În cele din urmă am ajuns în faţa unei porţi albe uriaşe ce se afla în faţa unei clădiri mari şi albe. Am trecut de poartă, continuînd să ne îndreptăm spre clădirea aceea albă. Am intrat înăuntru, şi ne-am dus pe un coridor lung ce ducea la o încăpere foarte mare în care am şi intrat. Cînd m-am uitat în jos, mi-am dat seama pentru prima dată că acum purtam o robă diferită faţă de cea pe care o avusesem pe plajă, şi am simţit că aveam ceva greu pe cap.

Am dus mîna să văd ce este şi am descoperit o coroană frumoasă ce fusese pusă acolo fără ca eu să-mi dau seama. Apoi, m-am uitat direct la Domnul. El şedea pe un tron şi purta o mantie strălucitoate şi o coroană de aur. Erau şi alţii acolo cu mine, îngenunchiînd pe podea şi proşternîndu-se cu toţii înaintea Lui. Pereţii încăperii erau făcuţi din pietre mari ce străluceau.

Aceste pietre multicolore creau un efect ce făcea ca încăperea să pară caldă şi plină de fericire, dar şi misterioasă totodată. Apoi, pe cît de repede fusesem transportată pe muntele acela şi în clădirea aceea albă, pe atît de repede m-am regăsit din nou pe plajă.

Prima dată El mi-a arătat doar camera tronului Său. După aceea, am plecat din Rai şi am revenit pe Pămînt şi am stat pe nisipul unei plaje pămînteşti. Apoi, El a început să vorbească, şi a spus: “-Tocmai am fost în Împărăţia Raiului.” Singurii care vor ajunge acolo sînt cei ce sînt ascultători şi cei cu inima curată. Apoi a spus: “-Predicarea Evangheliei este foarte importantă.” După care a aşteptat puţin şi a spus: “-Cei care nu dau zeciuiala, sînt creştini neascultători.” Acestea au fost ultimele Sale cuvinte în prima vizită.

Choo a mai vizitat Raiul de încă 16 ori, şi în fiecare din aceste vizite, ea scrie: “Cu corpul meu transformat, mă plimbam cu Domnul pe plajă, şi apoi El mă escorta în Rai. Treceam prin porţile de perle şi ne duceam în clădirea albă să ne schimbăm hainele. După ce ne schimbam, traversam un pod de aur, şi totul începea să devină foarte natural pentru mine. Sînt sigură că fiecare credincios va trece prin acelaşi procedeu atunci cînd va merge în Rai.

După aceea, El m-a dus în Rai de încă 16 ori. De fiecare dată cînd mă ducea acolo, El îmi arăta lucruri diferite. Atunci cînd îmi arăta lucruri mai speciale, El întotdeauna spunea: “-Am pregătit toate acestea pentru copiii Mei, pentru că Eu ştiu ce le place.” Ca atunci cînd mi-a arătat plaja, El mi-a spus: “-Vezi fata Mea cît de frumoasă este această plajă? Eu ştiu că copiilor Mei le place plaja asta.” Şi cînd m-a dus la pescuit, mi-a spus: ”-Ştiu că copiilor Mei le place pescuitul. De aceea Eu am pregătit pentru ei aşa de multe lucruri care le plac." Şi mi-am dat seama că Raiul este de o mie de ori mai frumos decît Pămîntul. Acolo însă sînt şi multe lucruri ca pe Pămînt, cum ar fi drumuri, clădiri, copaci, arbuşti, pietre, flori, terenuri accidentate aflate înafara Împărăţiei, şi atîtea alte lucruri care mai sînt acolo, dar ele sînt de o mie de ori mai frumoase decît cele de pe Pămînt. Frumuseţea Raiului este de nedescris! Şi nu pot să descriu cît de frumos este acolo totul, pur şi simplu frumos. Mi-am dat seama atunci cît de mult ne iubeşte Isus pe fiecare dintre noi.

Felul în care îmi vorbea, încerca să spună: “-Vezi cît de mult îmi iubesc Eu copiii! Am făcut toate aceste lucruri pentru copiii Mei.” De aceea m-a şi dus acolo, să îmi arate ce a pregătit El pentru copiii Săi, şi să spun la fiecare ca să ştie că Raiul ne aşteaptă, aşa încît înainte de revenirea Sa, El vrea ca toţi creştinii să cunoască aceste lucruri, ca ei să fie entuziasmaţi şi dornici să meargă acolo. De aceea cred eu că El mi-a arătat aceste lucruri. El nu îmi spunea chiar totul în detalii, dar îmi arăta şi spunea anumite lucruri în cuvinte foarte puţine, suficient cît să înţeleg. Atît este de bun Dumnezeu. Lăudat să fii Tu, Doamne!

Pe lîngă faptul că a văzut Raiul, lui Choo i s-a arătat şi Iadul de două ori. În această privinţă, ea scrie: “Am putut să văd un fum întunecos ce se ridica dintr-o groapă adîncă. Semăna cu craterul unui vulcan, şi în interiorul lui, am văzut flăcări ce ardeau şi pîrjoleau o mulţime mare de oameni care ţipau şi plîngeau, fiind într-un fel de agonie pe care numai cei ce s-au ars odată foarte tare pot să înţeleagă. Oamenii acolo erau goi, fără păr şi stăteau aproape unul de altul, mişcîndu-se ca viermii, în timp ce flăcările le pîrjoleau trupurile. Pentru cei aflaţi în groapă, nu mai era nici o scăpare. Pereţii ei erau prea înalţi ca să te poţi căţăra pe ei, şi de jur împrejurul marginilor ei erau flăcări de foc şi cărbuni încinşi. Deşi Domnul nu mi-a spus lucrul acesta, ştiam că mă aflam acum la marginile Iadului.”

În Rai, tot ce El îmi arăta era emoţionant şi măreţ, dar apoi El mi-a arătat Iadul. El m-a dus în Iad. Primul lucru pe care l-am văzut acolo a fost că peste tot era numai foc, şi o gaură adîncă, întunecată şi fără sfîrşit. Oamenii erau acolo în pielea goală şi fără păr. Ei nu aveau păr pe ei şi nici haine, ci erau doar trupuri goale. Toţi stăteau foarte aproape unul de altul. Păreau că se bagă unul în celălalt, pentru că voiau să se îndepărteze de foc. De fiecare dată cînd se mişcau, focul îi urma înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, şi tot locul acela era numai flăcări de foc, şi oamenii aceia stăteau aşa de aproape unul de altul. Păreau atît de trişti şi plini de durere încît nu m-am putut abţine să nu plîng pentru ei. Isus m-a dus în Iad a doua oară, şi am văzut din nou aceiaşi oameni. Atunci am auzit nişte voci şi m-am uitat în direcţia aceea. Erau aşa de mulţi asiatici acolo. Şi iată că o femeie îmi făcea semn cu mîna, spunînd: “-Este aşa fierbinte aici, aşa de fierbinte … !” M-am uitat la ea şi privirile noastre s-au întîlnit. Aceea era … mama mea … ! Cînd mi-am dat seama că ea este mama mea, mi s-a sfîşiat inima şi am început să plîng. Nu am simţit niciodată atîta durere! Eram cuprinsă de o durere atît de sfîşietoare, încît nu ştiam ce să fac. Şi ea continua să spună: “-E fierbinte, arde … !”, şi continua să-mi facă semn cu mîna. După cum mi-am dat seama, ea dorea să merg acolo jos să o ajut. Apoi am văzut şi alţi oameni printre care erau şi tatăl meu, mama mea vitregă, nepotul meu cel tînăr care a murit devreme, şi alţi doi prieteni pe care îi cunoşteam. Ohh…, era o amintire atît de dureroasă pentru mine… !, şi am început să plîng fără să mă pot opri. Atunci Domnul Isus mi-a spus: ”-Fiică, Am un motiv serios să îţi arăt asta, dar pe Mine mă doare mai mult decît pe tine!” Atunci I-am spus: “-Doamne, mama mea a murit de tînără şi a fost foarte mult timp bolnavă. Nu cred că ea a fost o persoană rea. Dar El a spus: “-Indiferent de cît de buni sînt oamenii, cine nu Mă cunoaşte pe Mine, acesta e singurul loc unde se duce.” Dar în inima mea, eu Îl întrebam: ”-De ce îmi araţi mie asta să mă răneşti în felul acesta … ?” Mă gîndeam la lucrul acesta, dar nu mă puteam supăra pe El. Nu puteam să Îi văd faţa, dar ştiam că plîngea şi El cu mine. Am simţit asta pur şi simplu. El părea aşa de trist. Apoi El mi-a atins capul şi m-a luat de mînă, după care am ieşit din acel loc şi eu continuam să plîng fără oprire în timp ce mergeam. În carte, am explicat toate aceste detalii. Apoi, în următoarea vizită, El mi-a arătat un alt lucru trist. Erau copiii avortaţi. El m-a dus într-un loc care era defapt o clădire imensă. Aceasta semăna cu un depozit. Cînd am intrat înăuntru, peste tot am văzut numai bebeluşi, micuţi, micuţi şi toţi erau dezbrăcaţi şi aliniaţi unul lîngă altul. Atunci am început să plîng şi am zis: “-Doamne, de ce sînt aşa de mulţi bebeluşi aici?” Şi El a spus: “-Aceştia sînt copiii avortaţi.” Şi L-am întrebat: “-Ce ai de gînd să faci cu ei?” El a zis: “-Dacă mamele lor vor fi mîntuite, atunci cînd vor veni în Rai, ele îşi vor primi copiii înapoi.”

În a 17-a vizită în Rai, Isus i-a spus lui Choo că aceasta va fi ultima ei vizită acolo. În această privinţă ea scrie: ”Cuvintele Lui m-au răscolit profund. Mă durea inima de dragostea pentru Domnul meu. El s-a ridicat, şi am înţeles atunci că a venit timpul să plecăm. Eu continuam să plîng, dar în inima mea am ştiut că voi fi cu Domnul pe vecie, şi că El va fi întotdeauna cu mine pe Pămînt. În vestiar, un înger al Domnului m-a îmbrăţişat. Era aşa de plăcut să fii într-un loc unde era atîta dragoste, compasiune şi înţelegere mereu prezente. În timp ce îmi schimbam hainele, am bănuit că atît Avraam cît şi îngerul, au ştiut că aceasta va fi ultima mea vizită în Rai.

În timp ce ieşeam din vestiar, îngerul m-a îmbrăţişat încă odată. Acest înger avea părul blond, purta o robă albă şi avea o faţă gingaşă şi caldă. Îngerul mi-a zîmbit în timp ce mă îndreptam spre Domnul.

Cînd Domnul Isus m-a dus în Rai pentru a 17-a oară, El mi-a arătat norii. Şi cu aceasta, vizita mea în Rai luase sfîrşit. Domnul Isus mi-a spus: ”-Aceasta este ultima oară cînd eşti aici. Nu te voi mai aduce aici pînă în ultima zi.” Am simţit în interiorul meu că ştiam că asta era ultima zi, şi am început să plîng pentru că nu doream să mai plec de acolo. Îl ţineam pe Isus de braţ şi am spus: “-Doamne, te rog nu mă lăsa să plec, nu vreau să plec pentru că vreau să mai vin din nou aici, iar şi iar.” Pentru mine a fost foarte, foarte trist că nu mai puteam merge acolo, pentru că de fiecare dată cînd mergeam cu El în Rai, vedeam lucruri triste, dar şi bucurie şi pace pe care niciodată nu le-aş putea explica în cuvinte, niciodată n-aş putea explica bucuria şi pacea ce o aveam cînd eram cu El. Chiar dacă eram tristă, aveam totuşi bucurie şi pace. Era atîta dragoste acolo! Am plîns multe zile la rînd după aceea.

Biblia vorbeşte despre o zi în care Isus Cristos se va întoarce iar după biserica Sa. În 1 Tesaloniceni 4:16 se spune: “Căci Domnul însuşi va coborî din Cer, cu un srigăt poruncitor, cu glasul unui arhanghel prin trîmbiţa lui Dumnezeu, şi întîi vor învia cei morţi în Cristos. Apoi, noi cei care vom fi rămas în viaţă atunci, vom fi răpiţi cu toţii îmreună cu ei pe nori ca să-l întîmpinăm pe Domnul în văzduh. Şi astfel vom fi cu Domnul pe vecie.” Acest eveniment este cunoscut ca “Răpirea”

După toate astea, două săptămîni mai tîrziu, Domnul Isus m-a dus pe plajă cu trupul meu spiritual şi al Său. Am stat în locul obişnuit şi am vorbit pentru o vreme şi El mi-a spus:”-Vreau să îţi arat ceva.” În momentul în care a spus asta, am avut o vedenie ce vorbea.

De fiecare dată cînd El îmi arată ceva special, am o vedenie care îmi vorbeşte şi care vine din interiorul meu, din zona stomacului. Vocea era aşa de puternică, şi vedenia aceasta a durat foarte mult timp. Apoi, am auzit zgomote…, zgomote aşa de puternice. Am simţit că întreaga lume se prăbuşea atîta erau de puternice şi de oribile acele zgomote. Apoi, cînd am privit, tot văzduhul era alb. Oameni îmbrăcaţi în robe albe zburau peste tot, ţişneau de peste tot, apăreau şi dispăreau de pretutindeni, umplînd întreg văzduhul. Am ştiut atunci că asta era Răpirea. Rîdeam, plîngeam, ţipam şi eram atît de entuziasmată. Apoi, am văzut-o pe nepoata mea, care are doar zece luni, şi ea era fără păr, şi dintr-o dată a zburat afară pe fereastră din camera ei. Apoi am văzut-o iar într-o robă albă şi cu părul lăsat pe umeri. Vă puteţi imagina cît de fericită am fost. Apoi, în momentul următor, am vazut-o şi pe cealaltă nepoată a mea care avea doar 4 luni şi nu avea păr. A zburat şi ea pe fereastră, la fel ca cealaltă cu roba albă. Avea şi ea părul lăsat pe umeri. Ţipam, plîngeam, rîdeam şi eram atît de entuziasmată. Nu am fost niciodată atît de fericită, şi toată casa putea să mă audă. Bine că soţul meu nu a fost acasă atunci, pentru că dacă era, ar fi crezut că e ceva în neregulă cu mine. După asta, Dumnezeu mi-a arătat o altă scenă. Această scenă era una foarte tristă. Era defapt oribilă.

Biblia vorbeşte de asemenea despre o vreme de mari necazuri care vor veni imediat după Răpire.

În Matei 24, versetele 21 şi 22, Isus a spus: ”Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii şi pînă acum, şi cum nici nu va mai fi vreodată. Şi dacă zilele acelea nu ar fi fost scurtate, nimeni nu ar supravieţui, dar din cauza celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.“ Acest eveniment este cunoscut ca “Marele Necaz”.

După asta, Domnul Isus mi-a arătat o altă vedenie. Acum îi vedeam pe cei lăsaţi în urmă. Cred că printre ei erau şi foarte mulţi creştini. De aceea alergau, nu-i aşa? Dacă ei nu erau creştini, nu aveau de ce să fugă. Şi poliţia era peste tot, erau oameni pretutindeni. Şi toţi alergau înspăimîntaţi şi cu feţele panicate. Unii fugeau la maşini, alţii fugeau la bărci sau în munţi, neştiind care încotro să meargă, de parcă erau urmăriţi de un monstru invizibil. Toţi erau aşa de speriaţi. Era o scenă groaznică, oribilă. După aceea, Domnul Isus mi-a spus: “-Ce ai văzut acum, este nimc în comparaţie cu ce se va întîmpla cînd ziua aceea va veni.” Apoi a continuat: “-După ce toţi copiii Mei vor fi răpiţi, Satana va pune stăpînire pe lumea aceasta, şi el vrea ca toată lumea să primească numărul său, 666. Şi toţi care vor refuza să îl primească, vor fi decapitaţi.” Deci cine nu vrea să primească semnul fiarei, numărul 666, să-şi dea inima lui Isus ca să fie cu El pe veci. Apocalipsa 20:4. Dar toţi care vor accepta semnul fiarei, numărul 666, vor fi aruncaţi în iazul cu foc pe vecie, şi vor arde acolo zi şi noapte, fără încetare. Apocalipsa 14:11. Aşa că toată lumea trebuie să cunoască aceste lucruri, şi nu uitaţi că şi cei care vor fi decapitaţi, nu le va fi uşor. Ei vor fi toturaţi aşa de mult înainte ca să fie decapitaţi, pentru că Satana nu le va permite să cedeze cu uşurinţă. Aşadar, oricine aude acest mesaj, vă rog, dacă nu aveţi o relaţie apropiată cu Domnul Isus, vă rog faceţi ceva cu privire la propria voastră mîntuire. Sau dacă aţi fost lăsat în urmă la Răpire, indiferent de cost, sub nici o formă să nu acceptaţi semnul fiarei, numărul 666. Este mai bine să suferiţi aici pentru o vreme, decît să suferiţi veşnic în iad şi să ardeţi în foc. Vă rog, vă rog să luaţi în serios ce vă spun!

Conform Scripturii, motivul pentru care Isus a murit pe cruce îl găsim în Ioan 3:16: “Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, încît l-a dat pe singurul Său Fiu ca oricine crede în El, să nu piară ci să aibă viaţă veşnică.” De aceea, potrivit cu Romani 10:9 : “Dacă mărturiseşti cu gura ta că Isus este Domn, şi crezi în inima ta că Dumnezeu l-a înviat din morţi, vei fi mîntuit.”

Aud aşa de mulţi oameni care spun: “-Ce-mi pasă ce va fi după ce mor?” şi unii încep să rîdă. Atunci eu le spun: "-Tebuie să-ţi pese ce va fi cu tine după ce mori." Asta se întîmplă în timp ce le mărturisesc. După ce mori, tu mergi într-unul din cele două locuri, fie în Rai, fie în Iad. Unii însă rîd şi spun: ”-Cui îi pasă ce se întîmplă după ce mori?” Ei spun că ei nu mai ştiu nimic după ce au murit. Dar eu le spun: "-Trebuie să-ţi pese ce va fi cu tine după ce mori." De ce? Pentru că atunci cînd mori, doar trupul tău fizic moare, dar sufletul sau spiritul tău nu moare niciodată. De aceea cînd ajungi acolo, tu poţi să îţi aminteşti, poţi să simţi durerea, bucuria şi absolut totul, exact ca şi cînd erai viu pe pămînt. Şi totuşi unii din ei nu cred şi rîd sau se supără pe mine. Atunci le spun: “-Sper că într-o zi vă veţi aminti ce vă spun acum.” “-Îl cunoşti pe Isus?” îi întreb. Şi ei îmi spun: “-Îl cunosc pe Dumnezeu.” Şi eu le spun: “-Isus este Dumnezeu. El este Tatăl, El este Duhul Sfînt, El este totul. Dacă nu îl cunoşti pe Isus, dar îl cunoşti pe Dumnezeu, asta nu te va duce în Rai.” Şi eu le tot spun, dar cei mai mulţi oameni nici nu vor să audă. Şi atunci le spun: "-Dacă nu vreţi să credeţi acum, sper că într-o zi veţi crede.” Şi eu le tot vorbesc şi le spun, dar ei tot nu vor să accepte darul mîntuirii. Ştiţi ce le spun atunci? “-Bine, dacă nu vreţi să acceptaţi darul mîntuirii este treaba voastră, dar într-o zi veţi vedea că toţi oamenii lui Dumnezeu vor fi răpiţi şi atunci veţi înţelege ceea ce vă spun eu acum, dar vă cer ca atunci cînd va veni vremea, să nu acceptaţi sub nici o formă numărul 666 pentru că dacă îl acceptaţi, veţi arde în Iad pentru totdeauna. Aşa că vă rog, vă rog să nu acceptaţi numărul 666! Vă rog să vă amintiţi lucrul acesta! Ştiţi, unii dintre ei îmi spun: “-Bine.” Şi spun lucrurile acestea la foarte, foarte mulţi oameni. Şi acum pentru cei care nu v-aţi rugat niciodată rugăciunea de mîntuire, aş dori să mă rog pentru voi. Te rog repetă după mine:

“Doamne Isuse, Eu cred că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu şi că Tu ai murit pentru mine.
Te rog să vii în inima mea şi să fii Domnul şi Salvatorul meu.
Îţi cer să îmi ierţi toate păcatele mele şi să mă curăţeşti cu sîngele Tău preţios.
Şi din acest moment, ia sub stapînirea Ta fiecare parte a vieţii mele.
Isuse, umple-mă cu Duhul Tău cel Sfînt şi foloseşte-mă cu putere pentru gloria Ta.
Vreau să Te slujesc, vreau să Te iubesc şi să Îţi fiu supus pentru tot restul vieţii mele,
şi să fiu o pildă şi un ajutor în vieţile altora.
Tată, îţi mulţumesc că m-ai făcut copilul Tău,
În Numele Sfînt a lui Isus.
Amin. Aleluia!”

Toţi cei ce v-aţi rugat această rugăciune cu mine, vă rog, mergeţi la Biserică! Asculaţi cuvîntul lui Dumnezeu de la păstori şi citiţi Biblia în fiecare zi şi studiaţi-o! Rugaţi-vă de mai multe ori pe zi şi stabiliţi o relaţie cu Isus! Vă mulţumesc, amin. Aleluia.

În numele lui “Choo Thomas’ Ministry” vă mulţumim că aţi urmărit programul nostru. În “Raiul este atît de Real”, Isus a spus că se va întoarce să-şi ia Biserica mai curînd decît credem noi, aşa că pregătiţi-vă şi daţi-i lui Dumnezeu toată lauda şi cinstea.