9
1 Ma iŋ sôm têŋ ŋac, “Yomandô aö wasôm têŋ mac! Lau ŋatô kwahic dec sêmbo, naŋ oc gacgeŋ sêmbo tali e sêlic Anötö ndê gôliŋ meŋ sa tiawê ma ti ŋaclai atu.”
Pita, Jems ma Jon sêlic Yisu ndê ŋawasi
(Mat 17:1-13; Luk 9:28-36)
2 Bêc 6 giŋga su goc Yisu kôc Pita, Jems ma Jon sêwhiŋ iŋ, ma ŋac tawasê sêpi lôc baliŋ daŋ si. Têŋ têm dinaŋ Yisu ndê ŋamlic kaiŋ daŋ sa, ma sêlic iŋ ndê ŋawasi. 3 Iŋ ndê ŋakwê sêp sambuc ma ŋawasi atu, hôc gêlêc gêŋ sêsêp nom-ŋga hoŋ. 4 Ma sêlic Elaija lu Moses sêhoc dau asê, ma iŋlu sem yomgalôm sêwhiŋ Yisu. 5 Goc Pita sôm têŋ Yisu, “Kêdôhôŋwaga, ŋayham kêlêc bu yac dambo lec. Yac oc akwê bac tö tu mac ambo-ŋga, am nem bac daŋ, Moses nde daŋ, ma Elaija ndê bac daŋ.” 6 Ŋgacsêŋomi tö dinaŋ sêtöc dau atu, ma bocdinaŋ Pita gêm gauc yom tu sôm-ŋga. 7 Têŋ dinaŋ dao daŋ meŋ kêgatöc ŋac ahuc, ma awha daŋ sa yêc dao ŋalôm, naŋ sôm, “Aö neŋ atuŋgac dau dindec, naŋ aö atac whiŋ ndu andô. Aŋgô iŋ ndê yom maŋ.” 8 Ma ŋagahô ŋac tahê gameŋ dau, ma sêlic bu Yisu tawasê mbo whiŋ ŋac.
Gêndac pi Elaija
(Mat 17:10-13)
9 Tiŋambu ŋac sêsip akêŋ lôc dau sêmeŋ, ma Yisu kêŋ yao bu sêsôm yom pi gêŋ naŋ sêlic yêc lôc, naŋ asê dom e tôm Ŋamalac ndê Atu tisa akêŋ lau batê-ŋga. 10 Tu dinaŋ-ŋga ŋac sem yom dinaŋ ahuc yêc ŋac dau, magoc sem yomgalôm sêwhiŋ dandi ŋapaŋ pi gêŋ dau. Ŋahu bu Yisu ndê yom pi iŋ tisa akêŋ lau batê-ŋga, naŋ sêŋyalê ŋahu dom.
11 Ma sêndac Yisu, “Lau Skraib naŋ sêndôhôŋ yomsu, naŋ sêsôm bu Elaija oc meŋ hôc asê muŋ, ma tiŋambu Mesaya oc meŋ. Yom dau ŋahu bocke?” 12-13 Ma Yisu sôm, “Elaija gic waê bu hôc asê muŋ Mesaya, bu êmasaŋ gêŋ hoŋ tisolop. Ma aö wasôm têŋ mac, bu Elaija meŋ hôc asê su. Ma lau sêkôm mêtê sac têŋ iŋ tôm ŋac atac whiŋ, tôm Anötö ndê yom naŋ sêto yêc gwanaŋ su. Ma yom naŋ sêto yêc pi Ŋamalac ndê Atu naŋ sôm bu iŋ gic waê bu hôc ŋandê atu, ma lau oc sêpu iŋ ma sêtec iŋ. Mac aŋyalê yom dau ŋahu, me mba?”
Yisu soc ŋalau sac su yêc balê daŋ
(Mat 17:14-21; Luk 9:37-43)
14 Yisu ma ŋgacsêŋomi tö dinaŋ sêsip akêŋ lôc dau sêmeŋ ma sêlic bu kêdôhôŋwaga yomsu-ŋga ŋatô ma Yisu ndê ŋgacsêŋomi ŋatô sêsôm dau sêmbo, ma lau toŋ atu sêŋgihi ŋac ahuc. 15 Têŋ ndoc lau hoŋ dinaŋ sêlic Yisu naŋ sêhêdaê ŋandô, ma sênti sêtêŋ iŋ si ti sêhê mwalêc iŋ. 16 Ma Yisu ndac ŋac bu, “Mac asôm daôm pi yom bocke?” 17 Ma ŋamalac daŋ naŋ mbo lau toŋ atu ŋalôm, naŋ ô yom ma sôm, “Kêdôhôŋwaga, aö gakôc aneŋ balê dindec gameŋ, bu ŋalau sac daŋ mbo iŋ ŋalôm ma kôm iŋ awha mba. 18 Têm ŋatô ŋalau sac dau kôc iŋ dôŋ ma tuc iŋ sip nom gi, kôm iŋ whapwic sa ma seŋ lhô, ma iŋ amba ti gahi ŋaŋga sa. Aö gandac am nem ŋgacsêŋomi bu sêsoc ŋalau dau su, magoc ŋac sêtôm dom.” 19 Yisu ŋgô yom dau ma sôm, “O mac lau, aö gambo gawhiŋ mac ŋasawa hic baliŋ su, ma bocke mac atôm dom bu akôm gêŋ daŋ? Aö wambo wawhiŋ mac ŋapaŋ dom! Mac nem akêŋ whiŋ mbasi. Akôc balê dau sa ameŋ.”
20 Dec sêkôc balê dau sêtêŋ Yisu sêmeŋ, ma têŋ têm ŋalau sac gêlic iŋ, naŋ ŋagahô iŋ kêmwanaŋ balê dau ti ŋaŋga, goc tuc iŋ sip nom gi, ma iŋ kêpi ti whapwic sa yêc nom. 21 G oc Yisu ndac balê dau ŋadamba, “Ŋalau sac kôm iŋ bocdinaŋ tôm yala hiŋga?” Ma damba sôm, “Iŋ mbo bocdinaŋ têŋ têm iŋ balêkoc sauŋ ŋapaŋ e kwahic dec. 22 Ma ndoc daêsam ŋalau sac dau tuc iŋ peŋ sip bu me sip ya, ma kôm bu ndic iŋ ndu niŋga. Tigeŋ am bu nditôm, dec tamwalô alu ma nem alu sa.” 23 Goc Yisu sôm têŋ iŋ, “Bocke dec am sôm têŋ aö, ‘Am bu nditôm?’ Mac bu akêŋ whiŋ, dec gêŋ hoŋ oc nditôm.” 24 Ma ŋagahô balê ŋadamba ta yom ma sôm, “Aö gakêŋ whiŋ. Nem aö sa bu wakêŋ whiŋ ŋaŋga.”
25 Yisu gêlic bu lau daêsam sênti sêmeŋ, dec hec yom ŋalau sac ma sôm, “Am ŋalau daŋgasuŋ bic ma awha mba-ŋga, aö wandic atu am bu hu balê dindec siŋ, ma sôc iŋ ŋalôm tiyham dom!” 26 Goc ŋalau sac dau mbwêc asê ma kêmwanaŋ balê dau ŋalêŋ sac, goc sa awê gi. Ma balê dau yêc gitôm ŋgac batê daŋ, dec lau daêsam sêsôm, “Iŋ mbac ndu su.” 27 Tigeŋ Yisu kêm iŋ sip amba, keŋ iŋ sa, ma iŋ tisa kalhac.
28 Tiŋambu Yisu sôc andu daŋ gi, ma iŋ ndê ŋgacsêŋomi sêndac iŋ gelec, “Bocke dec yac atôm dom bu asoc ŋalau dinaŋ su?” 29 Ma iŋ sôm, “Mac bu asoc ŋalau kaiŋ dinaŋ su, naŋ ateŋ mbec ŋaŋga. Ŋalêŋ daŋ mba.”
Yisu sôm tiyham bu iŋ oc mbac ndu ma tisa
(Mat 17:22-23; Luk 9:43-45)
30-31 Yisu ti ndê ŋgacsêŋomi sêhu gameŋ dinaŋ siŋ, ma sêŋsêlêŋ sêmbo gameŋ Galili-ŋga. Yisu bu êndôhôŋ ŋac têŋ têm dinaŋ, dec tec bu lau sêŋyalê gameŋ naŋ ŋac sêmbo. Iŋ sôm têŋ ŋac, “Tiŋambu oc sêkêŋ Ŋamalac ndê Atu sip lau ŋatô amba. Ŋac oc sêndic iŋ ndu, magoc têŋ bêc tö niŋga su, iŋ oc tisa tiyham.” 32 Magoc ŋac si gauc sa pi iŋ ndê yom dom, ma sêtöc dau bu sêndac iŋ pi yom dau ŋahu.
Asa ti ŋamalac ŋamata-ŋga?
(Mat 18:1-5; Luk 9:46-48)
33 Ŋac sêŋsêlêŋ e sêhôc asê malac Kapenaom, goc si sêndöc andu daŋ. Ma Yisu ndac ŋac, “Mac aseŋ daôm pi gêŋ sake yêc seŋ?” 34 Magoc ŋac sem dôŋ, bu yêc seŋ ŋac sem yomgalôm sêwhiŋ dandi pi ŋac si asa iŋ ŋgac ŋamata-ŋga. 35 Yisu ndöc sic ma ta ŋgacsêŋomi 12 sêtêŋ iŋ si, ma sôm têŋ ŋac, “A sa naŋ bu ti ŋamalac ŋamata-ŋga yêc Anötö aŋgô-ŋga, naŋ êŋgwiniŋ dau ti ŋgac ŋambu-ŋga, ma nem akiŋ lau hoŋ.” 36 Goc iŋ kôc balêkoc sauŋ daŋ ma kêŋ iŋ kalhac ŋac ŋalhu. Ma iŋ kêgape iŋ ma sôm, 37 “Asa naŋ bu kôc balêkoc sauŋ daŋ tôm iŋ dindec, naŋ sa tu aö neŋ ŋaê-ŋga, naŋ gitôm iŋ kôc aö dauŋ sa. Ma asa naŋ kôc aö sa, naŋ kôc aö taŋwasêŋ sa dom, magoc kôc Damaŋ naŋ kêkiŋ aö gameŋ, naŋ sa bocdinaŋ.”
Lau naŋ sêkôm gweleŋ tu Yisu-ŋga, naŋ sêwhê dau kôc dom
(Luk 9:49-50)
38 Têŋ bêc daŋ Jon sôm têŋ Yisu bu, “Kêdôhôŋwaga, yac alic ŋgac daŋ kôm gweleŋ ma soc ŋalau sac su yêc lau ŋa am nem ŋaê. Yac ac yao iŋ, bu iŋ kêkuc am whiŋ yac dom.” 39 Magoc Yisu sôm, “Alhac iŋ ahuc dom, bu ŋamalac naŋ kôm gêŋ dalô ŋa aneŋ ŋaê, naŋ gitôm dom bu kac ndê awha kwi ŋagahô, ma sôm yom sac pi aö. 40 Asa naŋ kêŋ kisa yac dom, naŋ yac neŋ daŋ. 41 Yomandô aö wasôm têŋ mac bu asa naŋ kôm gêŋ sauŋ daŋ bu nem mac sa tu mac aŋkuc aö Kilisi-ŋga, gitôm iŋ kêŋ bu laclhu daŋ têŋ mac anôm, naŋ Anötö oc êŋlhiŋ iŋ siŋ dom. Iŋ oc kêŋ ŋagêyô ŋayham têŋ iŋ.”
Puc pi lêtôm
(Mat 18:6-9; Luk 17:1-2)
42 Ma Yisu sôm, “Ŋamalac daŋ bu tim balêkoc sauŋ daŋ naŋ kêŋ whiŋ aö bu kôm mêtê sac, naŋ kôm giso atu. Oc ŋayham bu dasô hoc atu daŋ pi iŋ kachu, ma tambaliŋ iŋ sip gwêc ndi niŋga. Ma bocdinaŋ oc tôm dom bu iŋ tim balêkoc dau, ma tiŋambu tap Anötö ndê matôc sa.
43-44 “Am amam bu kôm sac, naŋ tim kic. Am bu tap undambê sa, ma ndöc tamli ti amam gatuc, naŋ ŋayham hôc gêlêc am kôm sac ŋa amam lu-lu e am sip ya lambwam-ŋga naŋ sa ŋapaŋ, naŋ ndi. 45-46 Ma gahim bu kôm sac, naŋ tim kic. A m bu tap undambê sa, ma ndöc tamli ti gahim gatuc, naŋ ŋayham hôc gêlêc am kôm sac ti gahim lu-lu e Anötö tuc am sip ya lambwam-ŋga naŋ sa ŋapaŋ, naŋ ndi. 47 Ma am nem tanôm bu kôm sac, naŋ kip sa. Am bu ndöc Anötö ndê gameŋ undambê-ŋga ti tanôm tigeŋ, naŋ ŋayham hôc gêlêc am kôm sac ti tanôm lu-lu e Anötö tuc am sip lambwam ndi. 48 Yêc gameŋ dinaŋ lau oc sêhôc ŋandê ŋapaŋ, tôm yom naŋ Aisaya to yêc bocdec bu, ‘Dombo oc mbac ndu dom, ma ya oc sa ŋapaŋ.’
49 “Bocdinaŋ ayob daôm tu lêtôm-ŋga, bu Anötö oc kêŋ ya êmbô lau hoŋ,* Yom naŋ yêc ŋabatiŋ 49 naŋ ŋahu yêc awê dom, magoc lau ŋatô gauc gêm bocdec bu. Anötö tac whiŋ bu lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga sêhu mêtê sac hoŋ siŋ ma sêsa lêŋ gitêŋ eŋ. Gêŋ bocke naŋ bu lhac ŋac ahuc tu sêtap gameŋ undambê-ŋga sa, naŋ sêhu siŋ tôm yom naŋ yêc ŋabatiŋ 43-47 whê sa. Ma Anötö oc kêŋ ya êmbô lau gitôm lau sêpec gol ŋa ya tu bu ŋadômbwi niŋga ma gol ŋawasi solop yêc. gitôm lau sêkêŋ gwêc so pi wata tu bu yêc ŋayham ŋasawa baliŋ. 50 Gwêc so dau iŋ gêŋ ŋayham, magoc ŋamakic bu niŋga, oc dakôm ŋamakic sa tiyham ŋalêŋ nde? Bocdinaŋ ambo lau nom-ŋga ŋalôm atôm gwêc so, ma ambo awhiŋ daôm ti yom malô.”
*9:49 Yom naŋ yêc ŋabatiŋ 49 naŋ ŋahu yêc awê dom, magoc lau ŋatô gauc gêm bocdec bu. Anötö tac whiŋ bu lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga sêhu mêtê sac hoŋ siŋ ma sêsa lêŋ gitêŋ eŋ. Gêŋ bocke naŋ bu lhac ŋac ahuc tu sêtap gameŋ undambê-ŋga sa, naŋ sêhu siŋ tôm yom naŋ yêc ŋabatiŋ 43-47 whê sa. Ma Anötö oc kêŋ ya êmbô lau gitôm lau sêpec gol ŋa ya tu bu ŋadômbwi niŋga ma gol ŋawasi solop yêc.